Buletin Info
Şedinţa Comisiei de Atestare luna noiembrie 2017

Şedinţa Comisiei de Atestare va avea loc la sediul ASFOR din Bucureşti în data de 22-23 noiembrie 2017.

Cu minimum două zile lucrătoare înainte de data programării şedinţei Comisiei vor avea loc procedurile de inventariere a dosarelor de către secretariatul Comisiei, respectiv a dosarelor cu documentele prezentate de operatorii economici în vederea atestării/reatestării, completarea şi însuşirea unei fişe cu documentele din fiecare dosar, precum şi întocmirea propunerii către Comisie a analizării dosarelor complete şi a respingerii dosarelor incomplete.

 
Ziua Forestierului, Zizin, Braşov, 29 Septembrie 2017

Asociaţia Forestierilor din România - ASFOR, împreună cu Federaţia Sindicatelor Libere din Industria Lemnului - FSLIL şi în colaborare cu DLG InterMarketing şi DLG International, organizează festivităţile prilejuite de Ziua Forestierului, ediţia 2017.

Citeşte mai departe...
 
BIFE-SIM, Ediţia a XXVI-a, 13-17 septembrie 2017, ROMEXPO

Romexpo, în parteneriat strategic cu Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România (APMR) şi CCIR organizează, în perioada 13-17 septembrie 2017, cea de-a XXVI-a ediţie a BIFE-SIM – Târg internaţional de mobilă, echipamente şi accesorii.

Standul ASFOR poate fi vizitat în cadrul pavilionului C6. Vă aşteptăm!

Citeşte mai departe...
 
Dezbatere pe tema Periodicelor Forestiere din România, Septembrie 2017

Vă informăm că, în cursul lunii septembrie 2017, Secția de silvicultură a Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești” va organiza o dezbatere pe tema ”PERIODICELE FORESTIERE ROMÂNEȘTI: TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR”.

Citeşte mai departe...
 
Sumal 2016

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn

 

Având în vedere prevederile Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, prevederile art. 68-72 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare,

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 73 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre

 

Art. 1. – Se aprobă Normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, denumite în continuare norme, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – (1) Reglementările subsecvente Hotărârii Guvernului nr. 470/2014, cu modificările și completările ulterioare, care se aplică în continuare, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei hotărâri, până la data elaborării reglementărilor de punere în aplicare a prezentei hotărâri sunt:

Ordinul nr. 836 din 7 octombrie 2014 pentru aprobarea condiţiilor şi a procedurii de emitere, suspendare sau retragere a acordului de distribuire şi utilizare a formularelor documentelor cu regim special Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 747 din data de 14 octombrie 2014

Ordinul nr. 837 din 8 octombrie 2014 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi funcţionarea SUMAL, obligaţiile utilizatorilor SUMAL, precum şi structura şi modalitatea de transmitere a informaţiilor standardizate Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 761 din data de 21 octombrie 2014.

Ordinul  nr. 819 din 14 mai 2015 pentru aprobarea Metodologiei de exercitare a atribuţiilor de control prevăzute la art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 668/2011 privind desemnarea autorităţii competente pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn Publicat  în: Monitorul Oficial  nr. 376 din 29 mai 2015

(2) Avizele și autorizațiile emise până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri își mențin valabilitatea pentru întreaga perioadă pentru care au fost emise.

Art. 3. – (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 120 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.

(2) În scopul implementării SUMAL, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate realiza testarea acestuia pe o perioadă de 100 de zile, de la data publicării în Monitorul Oficial.

(3) În perioada prevăzută la alin. (2), autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate face testări asupra implementării SUMAL, în baza metodologiei care se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(4) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 470/2014 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 10 iunie 2014, cu modificările şi completările ulterioarerul Oficial al României.

 

 

PRIM-MINISTRU

 

Dacian Julien CIOLOȘ

Anexa

 

Normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn

 

Art. 1. – (1) Prezentele norme cuprind reglementări referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, a lemnului şi produselor din lemn, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi unele măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn.

Citeşte mai departe...
 

Raport EOS referitor la industria forestieră din Europa

Industriile forestiere producătoare din Europa , exporturile de buşteni către China şi aspecte fitosanitare -  Raport 3 martie 2014

Industriile forestiere din cadrul Uniunii Europene (UE) sunt compuse din:

  • Industria de prelucrare a lemnului
  • Industria mobilei
  • Industria hârtiei și a celulozei
  • Industria de biochimice
  • Industria de biocombustibili
  • Industria de imprimare

Împreună, aceste industrii reprezintă peste 7% din PIB-ul UE pe segmentul de prelucrare, asigurând peste 3,5 milioane locuri de muncă. Astfel, industria forestieră din UE, reprezintă o parte importantă a industriei de prelucrare, dezvoltarea ei ajutând la atingerea țelurilor UE cu privire la politicile industriale și energetice, inclusiv la îndeplinirea aspirațiilor de a crește aportul industriilor producătoare de la un PIB de 15,3% (2012), la un PIB de 20% (în contextul conceptului de ”reindustrializare a Europei”). Prin lanțul său valoric, industriile forestiere din UE se dezvoltă pe verticală într-o resursă forestieră sustenabilă și în creștere, care trebuie păstrată sănătoasă și rezistentă, astfel încât să ofere o bază stabilă atât pentru dezvoltarea lemnului, cât și pentru alte funcții conexe. Pe orizontală, se leagă într-o gamă largă de aplicații industriale și de consum pentru produsele lor.

Până în prezent, industriile forestiere europene s-au bazat în proporție de 90% pe materie primă provenită din Europa

Lemnul – principala materie primă pentru industriile forestiere – este o materie primă naturală și regenerabilă, care poate fi refolosită și reciclată, având astfel un potențial enorm de a contribui în mod pozitiv la atingerea țelurilor UE pentru anul 2050, cum ar fi asigurarea unui înalt standard de viață cu un consum mai mic de energie și de resurse.

Cca. 90% din aprovizionarea cu materie primă (lemn) a industriilor forestiere, provine din păduri aflate în UE, toate situându-se sub incidența legilor de administrare sustenabilă a pădurilor. În consecință, industriile forestiere au o importanță crucială în vitalizarea zonelor rurale din Europa. În timp ce cererea pentru anumite produse din lemn – cum ar fi cele folosite în construcții sau în industria mobilei – indică o creștere mai lentă, iar consumul pentru anumite calități de hârtie (inclusiv produse din hârtie imprimată) este în scădere, cererea pentru produse bio cum ar fi biochimicele, biocombustibilii și biocompozitele, înregistrează o creștere rapidă. Prin urmare, lemnul și indusriile de prelucrare a lemnului, au devenit centrul atenției pentru majoritatea sectoarelor europene de prelucrare, cum ar fi industria chimică, cea energetică sau cea a materialelor. În consecință, și datorită competiției tot mai intense, lemnul cultivat în interiorul UE este la mare căutare, nu doar în Europa, ci și în străinătate.

Prelucrarea lemnului înseamnă venit, locuri de muncă, venituri fiscale, bioenergie, valoare adăugată și valoare societală pentru cetățenii europeni.

Comisia Europeană a estimat că totalul veniturilor fiscale provenite din operațiuni ale industriilor forestiere sunt în cuantum de 461 miliarde EUR, iar valoarea adăugată pe care acestea o generează în Europa este de 134 miliarde EUR. Având în vedere că industriile forestiere au un consum total de materie primă (bușteni) de cca. 360 milioane mc (echivalent în cherestea), atunci se poate estima că fiecare mc de buștean va genera venituri de 1280 EUR și 372 EUR valoare adăugată în Europa. Deasemenea, prelucrarea a 1000mc de bușteni crează 10 oportunități de locuri de muncă, majoritatea în zona rurală. Ca produse secundare, fiecare mc de buștean procesat, produce aproximativ 0,3mc tocătură, 0,1mc rumeguș și 0,1mc scoarță, toate acestea putând fi folosite pentru producerea de energie regenerabilă sau pentru procesarea lor în vederea obținerii unor produse cu valoare adăugată mai mare.

În plus, pădurile europene administrate în mod sustenabil asigură cetățenilor din Europa o înaltă valoare societală, sub forma unor training-uri creative și funcționale, cu precădere în zonele rurale. [nu prea are sens, pare a fi scos din alt context]

Europa livrează tot mai multă materie primă lemnoasă altor țări (din afara Europei)

În timp ce majoritatea țărilor care dețin importante resurse forestiere își protejează această resursă naturală (lemnul), Europa se numără printre puținele regiuni din lume care nu deține niciun control asupra exporturilor de bușteni. Prin urmare, nu trebuie să ne mire faptul că exporturile de rășinoase și foioase din Europa sunt în creștere semnificativ, valoarea exporturilor de rășinoase dublându-se pe parcursul anului trecut (2013). Franța, Romania și Lituania, care dețin impreună o cotă de aproape 80% din totalul exporturilor de bușteni de rășinoase, au înregistrat rate de creștere foarte mari la export, între 112% și 355%. Conform datelor Eurostat, valoarea totală a buștenilor exportați din UE s-a dublat în decursul ultimilor 5 ani. Exporturile de bușteni rășinoase spre China și India reprezintă 50% din valoare, pe când exporturile de bușteni stejar reprezintă 60%, cei de fag 80% iar cei de mesteacăn 89%.

În decurs de un an, China și-a dublat importurile de bușteni din Europa

China este deja al doilea mare consumator de lemn din lume, dupa Statele Unite ale Americii. Conform statisticilor Administrației Forestiere de Stat din China, valoarea de output și valoarea comercială a produselor din industria forestieră din China au atins 4,5 trilioane RMB (726 miliarde USD) și 125 miliarde USD în 2013, creșterea fiind de 13% și respectiv 5%, comparativ cu anul 2012. Se anticipează ca cererea totală de lemn a Chinei să crească în continuare, de la 380mc în 2013, la 440 milioane mc până în 2015 (cu o rată estimativă de creștere de 8% pe an), cu posibilitatea de a se atinge pragul de 500 milioane mc până în 2020. Se estimează că deficitul de lemn (sau rolul importurilor) va crește de la 100 milioane mc la cel puțin 150 milioane mc în 2015 și chiar la 200 milioane mc în 2020 (echivalentul în lemn rotund).

Cu toate că China investește peste 8 miliarde USD pe an în reîmpăduriri, guvernul chinez restricționează recoltările de lemn prin intermediul unui sistem strict de control a cotei de exploatare. Prin urmare, recoltarea lemnului rotund industrial (atât rășinoase, cât și foioase) a rămas la același nivel (60 – 66 milioane m3/an, respectiv 34 – 38 mil. m3/an, în perioada 2000 – 2011). Pădurile din China sunt compuse în mare parte din conifere (75%), foioasele întrunind un procent de 25% (din care 15% fag și 18% stejar). Conform inventarului forestier din 2006, pădurile naturale acoperă o suprafață de 115,8 milioane hectare, comparativ cu 53,5 mil. ha păduri plantate. Deoarece ultimele au fost plantate destul de recent, 70% dintre copaci sunt relativ tineri.

Pentru prima dată, Noua Zeelandă a întrecut Rusia în ceea ce privește exporturile anuale de bușteni, aprovizionând China cu 11,5 milioane mc lemn rotund (reprezintând 25% din importurile totale de bușteni). Importurile de bușteni din Noua Zeelandă au crescut în 2013 cu 33,4% ca volum, comparativ cu anul 2012, pe când importurile din Rusia au înregistrat în 2013 o scădere cu 8% comparativ cu anul 2012, Rusia devenind astfel singura țară din topul primilor 10 furnizori care a înregistrat scăderi la volumele de import, comparativ cu 2012.

Totalul exporturilor de bușteni (molid, pin, stejar, fag, mesteacăn) din Europa spre China, au atins o valoare de peste 2 milioane mc în 2013, indicând o creștere anuală de aproape 200%.

Buștenii exportați ar putea aduce venituri, locuri de muncă, venituri fiscale, bioenergie și valoare adăugată economiei europene

Pentru a estima totalul exporturilor de lemn rotund din 2013, s-au confruntat cifrele Eurostat cu cifrele autorității vamale chineze, astfel încât a rezultat o estimare de 4 milioane mc (conform datelor Eurostat, voumul total de bușteni exportați în afara UE a fost de peste 4,5 milioane mc în 2012). Dacă industria europeană de prelucrare a lemnului ar procesa această cantitate de bușteni, am putea crea 50.000 oportunități de locuri de muncă, 5,1 miliarde EUR venituri din vânzări, 1,5 miliarde EUR valoare adăugată și 1,6 milioane mc așchii și rumeguș (echivalentul a XXX centrale electrice). (Sursa:  valorile sunt preluate de la Eurostat, însă datorită unor probleme de certificare a buștenilor pentru export, cifrele Eurostat cu privire la volumele exportate de busteni sunt foarte îndoielnice. Astfel, pentru a estima corect volumele exportate de bușteni proveniți din Europa, am utilizat date puse la dispoziție de autoritatea vamala chineză).

Un caz special este Noua Zeelandă, unde aproape peste 40 de fabrici de cherestea și-au oprit producția, datorită creșterii rapide a ieșirilor de materie primă (buștenii reprezintă 70% din costurile de operare ale unei fabrici de cherestea).

Exporturile de bușteni reprezintă o amenințare dovedită, ele putând cauza formarea unor focare de infectie cu boli specifice plantelor

Exportând materie organică umedă și plante, există riscul de infestare cu diverse boli specifice plantelor,  cu bacterii sau viruși. În consecință, FAO a impus o serie de reglementări stricte cu privire la exporturile de plante, prin intermdiul regulamentului OMC/IPPC (ISPM 15).

Există o serie de epidemii reale care afectează buștenii și care ar putea fi răspândite prin intermediul exporturilor:

  1. Ciuperca invazivă  Hymenoscyphus pseudoalbidus este o boală fungică foarte periculoasă pentru pădure. Au existat focare de infecție cu această ciupercă în unele tări și regiuni din Europa, cauzând pierderi majore. Boala transmisă de această ciupercă invazivă poate cauza ulcerații ale scoarței, necroză, uscarea ramurilor, uscarea coroanei și, în final, moartea întregului arbore.
  2. Gândacul de scoarță a infestat păduri în Bavaria.
  3. Nematodul lemnului de pin (pădurile din Portugalia).

Măsuri fitosanitare neadecvate exporturilor de bușteni spre Asia

Toate exporturile de bușteni intra-europene se fac fie prin intermediul camioanelor descoperite, sau prin transport feroviar cu vagoane de marfă, pe distanțe relativ scurte. Camioanele decopertate și vagoanele de marfă sunt destul de ușor de verificat, ele fiind expuse doar umidității ambientale, împotriva căreia buștenii sunt rezistenți în mod natural.

Toate exporturile de bușteni spre Asia se fac în containere închise și sigilate, fără niciun control asupra temperaturii sau a umidității. Un transport naval pe ruta Europa – Asia, durează cel puțin 5 – 7 săptămâni, perioadă în care containerul este supus unor condiții extreme, inclusiv căldură subtropicală și umiditate. Este bine cunoscut faptul că scoarța umedă de copac reprezintă un mediu propice pentru dezvoltarea anumitor ciuperci și dăunători (bacterii).

Buștenii exportați din Europa nu sunt decojiți, iar umiditatea lor este de (xx?)%. Sunt încărcați lejer (cca. 25 – 28 tone per container) în interiorul containerelor care apoi se sigilează, uneori direct din pădure. Mai mult, având în vedere că scoarța inhibă efectiv penetrarea fumigării, este mult mai dificil să se verifice vizual eficiența tratamentului, decât în cazul cherestelelor. În plus, după interzicerea tratării lemnului din Europa cu substanța Methyl Bromide, eficiența tratamentelor aplicate în prezent buștenilor este foarte îndoielnică.

În Europa nu există o evidență sau un control nici cu privire la agenții care efectuează fumigația, nici despre procedurile de operare pe care aceștia le folosesc.

Fumigația are loc uneori în aer liber în pădure, fiind posibilă doar o inspecție vizuală a eficienței tratamentului și a posibilității constatării ca solul să fi fost contaminat cu substanțele chimice rezultate din urma fumigației. Volumele și calitățile exportate nu sunt înregistrate și inspectate corespunzător.

Toți exportatorii de alimente și furaje trebuie sa fie autorizați, fiind verificați îndeaproape de autorități. În mod contrar, operatorii de fumigație nu sunt luați în nicio evidență, neexistând cerințe clare în ceea ce privește siguranța ocupațională sau a mediului.

Buștenii exportați în containere ar trebui decojiți înainte de încarcare și livrare

În Canada exportul de bușteni și cerințele sanitare și fitosanitare pentru China au la bază practic două măsuri: 1) În baza unui acord între Canada și China, bușetnii (anumite specii de conifere și specii decidue) cu scoarță, provenite din zona British Columbia, pot fi exportați doar în două porturi din China. 2) Buștenii care au fost decojiți și sunt lipsiți de dăunători (atât conifere, cât și ne-conifere), pot fi exportați în orice port din China.

Într-adevăr, s-a demonstrat că decojirea buștenilor reprezintă o măsură ușoară de a preveni răspândirea bolilor specifice plantelor. Îndepărtând scoarța, înlăturăm deasemenea și majoritatea micro-organismelor împreună cu substratul lor. Totodată se imbunătățește și eficiența tratamentului chimic, evitând astfel utilizarea unor chimicale mai puternice și periculoase. Mai mult, decojirea permite o inspecție vizuală mai exactă înainte de expedierea materialului.

În concordanță cu regulamentul OMC/IPPC, țara de origine este responsabilă de respectarea măsurilor fitosanitare. Deoarece responsabilitatea vis-a-vis de bolile specifice plantelor este a țării exportatoare, EOS solicită ca UE să stabilească de urgență cerințe suplimentare pentru exporturile de lemn rotund și bușteni containerizați.

Cota ar trebui sa fie folosită pentru a impune/aplica tratamentul fitosanitar, precum și regulamentul EUTR pentru bușteni

EOS nu dorește să restricționeze comerțul sustenabil și legitim. Însă, prin prisma problemelor fitosanitare expuse mai sus, este nevoită să aibă o evidență clară, sub formă de cotă, a regulilor care se aplică la export. Pădurile și buștenii nu sunt produse comune, ele au o înaltă valoare socială și pentru mediu, iar Europa ar trebui să se preocupe mai mult de pădurile sale, cunoscând care specii și în ce proporție sunt acestea exportate, monitorizând totodată ca cerințele fitosanitare să fie respectate.

Cota este soluția cea mai uzuală și flexibilă, pentru a garanta că buștenii și speciile de interes sunt luate în evidență în mod corect. Mai mult, cota permite o intervenție facilă și rapidă în cazul unei amenințări de contaminare specifică anumitor specii de plante. Conform cerințelor EUTR, un agent economic care vinde bușteni din propria producție sau în urma procesului de exploatare forestieră pe teritoriul UE, este obligat să practice sistemul due dilligence, astfel încât să efectueze o evaluare completă a riscului.

Ultima actualizare (Luni, 10 Martie 2014 12:08)

 
Translate



Breasla Forestierilor din Romania

TE ASTEAPTA !

VINO IN ASOCIATIA NOASTRA

DEVII MEMBRU ASFOR.

La noi vei gasi:

  • Sustinere si reprezentare

  • Sprijin in vederea atestarii

  • Ajutor profesional si colegial

  • Intermediere in parteneriate

  • Colaborari

  • Sprijin pentru targuri si expozitii

  • Servicii de consultanta

ESTE MOMENTUL SA FACI

PARTE DIN

FAMILIA FORESTIERILOR

Avem 22 vizitatori online